All hope is gone ...

sâmbătă, 5 iunie 2010 comentarii: 1
Toţi avem prieteni cu care sa ne impărtăşim secretele , toţi avem cu cine merge oriunde vrem , când vrem şi cum vrem ... toţi ne bucurăm de cele mai frumoase momente alături de cei dragi, alături de OAMENII care au avut o influenţă puternica asupra vieţii noastre. Şi NU toţi se bucură de momente impresionante alături de ... NECUVÂNTĂTOARE...
Necuvantătoarele... Creaturi ale lui Dumnezeu care vor să ne spună ceva, ce nu înţeleg limbajul nostru, al "animalelor superioare", dar gestul lor valorează 1000 de cuvinte.
Eu am avut o groază de animale de companie ... pe toate le-am iubit şi pe toate le-am pierdut. Ultimul, azi ...Toate mi-au murit...Am un dar incredibil de a mă ataşa de animalele inocente care îţi sunt fidele toata viaţa , chiar dacă îţi mai scot câte un drac din cauza boroboanţelor. Tocmai în năzdrăvaniile lor vezi farmecul ,candoarea ce îţi trezesc amintiri legate de copilărie. De foarte mică , imi manifest atasamentul fata de chiar banalii pui de gaina, catelusi , gaini ,curci etc . nu era zi in care sa apuc o gaina in brate si sa o mursuc pana abia mai rasufla , saraca . Puii care erau respinsi de clote, gasiti nu stiu pe unde , abandonati etc. erau ingrijiti de mine , "botezati" cu nume haioase ( Gelu , Piţă)si apoi mureau ( luati de uli, moarte suspecta , luati de vulpe)Pierderea lor era imi lasa o adanaca gaura in suflet si un gol imens in stomac. Am avut parte chiar si de un iepure salbatic, foarte sperios care , dupa trecerea unui timp scurt, ne-am atasat reciproc atat de mult incat atunci cand strigam Rilă!, venea la mine precum un catelus foarte jucaus. Nici de catei nu am avut parte de noroc... Blacky a murit la scurt timp dupa disparitia subita a bunicii mele, Lucky a fost vandut de mama ( nu il suporta , tin minte ca 2 saptamani nu am vorbit cu ea). Deci, pe scurt : nu am niciun noroc la animalute. Si asta ma doare rau de tot.
Ultima cuvantatoare de care am avut grija a fost un pui de curca... L-a adus mama de la tara , pentru ca avea un handicap la picior( ii era dat peste cap) ...avea nevoie de ingrijire speciala. L-am dus si la doi doctori veterinari , insa zadarnic, nu-i puteau face nimic. Era jucaus , avea o privire inocenta, semana cu un strut cand intindea gatul, dormea linistit cu mine in pat...dar suferea enorm ca nu putea sa mearga normal, precum fratii lui. Pana azi , cant toate chinurile i-au fost curmate de lama nimicitoare a toporului... Am invatat o lectie de viata, de la un ANIMAl!: ca sunt penibila atunci cand ma vaicaresc ca nu sunt fericita sau alte chestii , ca de ce e viata dura cu mine etc. Insa eu , care sunt o pacatoasa , am o viata mult mai frumoasa decat NEVINOVATUL, al carui destin a fost dur cu el inca de la o varsta frageda. S-a dus SPERANTA mea , ca acel pui se va insanatosi...Cel mai bun prieten necuvantator pe care l-am avut vreodata!
De aceea , visul meu este sa devin un renumit doctor veterinar , sa distrug acel ghinion care ma urmareste de foarte mult timp!
R.I.P. , my lovely friend!
p.s : scuzati-mi stilul de clasa a III-a . fiind suparata nu am mai avut chef sa filosofez...

snuff...

duminică, 29 noiembrie 2009 comentarii
aseară ploua...si ce alta melodie era mai potrivita pentru aceasta atmosfera monotona decat "November rain " de Guns n Roses...oricum nu o mai ascultasem de mult timp .Si cum hoinaritul de seara pe net facea parte din rutina mea zilnica, dau de o noua melodie (pentru mine , ca pentru fani e de un an) care ma lasa cu falca in cer si una in pamant de uimire? de ce asa de uimita? Pentru ca nu puteam asocia o formatie atat de zgomotoasa, de fioroasa atat la aspect fizic[ la ei halloweenul e tot anul :))] cat si in stilul muzical ( death metal , black metal, speed metal, trash metal etc etc, ceva care un om normal cu urechile sensibile nu poate numi muzica ,decat zgomot),precum SLIPKNOT, cu o melodie ce are versuri puternice , o BALADA. Din cate stiam eu, ei te baga in sperieti cu stilul lor foarte agresiv, la concertul lor te simti precum in iad... Numai ca prin melodia asta si-au dezvaluit si latura lor vulnerabila. Snuff e printre putinele melodii care le apreciez inca din prima ascultare ( poate ca asta se datoreaza socului). Inca o dovata sa nu ma las puternic influentata de prejudecati si aparente.

Traiti bine?

sâmbătă, 21 noiembrie 2009 comentarii
Nea' Gogule, de data asta nu-i de râs. Cu ei vom vota , cu ei vom defila!

De ce şi pentru ce trăim?

vineri, 23 octombrie 2009 comentarii: 2
Încă din primii ani de viaţă, la vârsta fragedă a copilăriei, după primii paşi şi primele cuvinte articulate, cu primele propoziţii legate , începem să ne întrebăm ce e cu noi în lumea aceasta.
" De ce ?" Prima întrebare rostită cu scopul de a afla ceva! De a cunoaşte de a învăţa.
"De ce străluceşte soarele?" "De ce iarba este verde?" " De ce plouă? "De ce ninge? "De ce e cald?" "De ce e frig? " şi acest "De ce?" poate continua până ne potolim setea de cunoaştere. Şi întrebarea "de ce?" ne însoţeşte toată viaţa , până la adânci bătrâneţi... până la întrebarea finală:"şi totuşi...de ce murim?"
Cam aşa începe însăşi filozofia vieţii noastre. Fiecare răspuns primit ne produce o anumită stare de uimire (mirare), îndoială sau cutremurare, cum susţinea însuşi K. Jaspers cele trei cauze ale originii filozofiei.

Şi aceste stări nu pot fi posibile fără un element esenţial : comunicarea. Comunicăm cu cineva direct sau indirect, în mod voit sau nevoit, cu plăcere sau fără.
Rezultatul comunicări: bucurie sau supărare, pace sau frământări interne ale eului nostru, cunoştiinţă sau neştiinţă, stăpânire de sine sau agitaţie, blândeţe sau răutate,siguranţă sau nesiguranţă, iubire sau ură, plăcere sau lehamite, realitate sau ficţiune, adevăr sau minciună...adică vorba lui Platon "modul nostru de a trăi-filozofia".

Şi cum suntem înzestraţi cu capacitatea de a raţiona în interesul nostru de a trăi frumos sau urât , noi alegem modul în care vrem să trăim în lumină sau întuneric, înţelegând sau nu sensul şi scopul existenţei noastre.
Tocmai acest lucru ne deosebeşte de regnul animal sau vegetal.

O petrecere şi o inmormântare...

sâmbătă, 10 octombrie 2009 comentarii: 4
Acu'o saptamână a venit şi momentul meu mult aşteptat în care pur şi simplu numele meu stătea pe buzele tuturor. Că de aia mă apucase o criză de sughiţat, de nu mai puteam ieşi din ea nici măcar cu o cana bună de vin ori 3 minute bune de ţinut respiraţia. Se vorbea în draci despre mine... că era de bine , că era de rău, naiba mai ştie.După toate eforturile imense depuse în bucătărie şi nu numai, am reuşit cu ajutorul familiei să pun toate lucrurile la punct pentru un majorat numai bun de petrecut în aer liber (locuind la casă, nici nu mai avea rost să închiriez un local), insă totul depindea de vreme. Ea hotăra dacă va fi ceva perfect sau un eşec total. Sâmbătă dimineaţa, mă trezesc cu un imens zâmbet pe buze cu gândul că petrecerea mea va întrece toate My super sweet sixteen-urile fetiţelor lu' tata. Când să dau ochii cu fereastra... Stupoare!... ploua şi totul era melancolic precum în poeziile poetului nostru simbolist ,EMO. Colac peste pupăză, mai aflu că vecinul de vizavi îşi găsii să dea ortul popii tocmai când trebuia să dau başii la maxim. Pe scurt, toate planurile mele erau date peste cap! Nu puteam să-l las pe Gutză de maimuţă să cânte fără număr , pe când babele îl boceau pe răposat. Mai mult, necunoscuţii puteau interpreta faptul că noi eram duşmanii lui şi că dădeam o petrecere în cinstea trecerii sale în nefiinţă. Trist , dar mie îmi venea să-i trag o lopată mortului să îl trezesc din adormire, că doar nu puteam să anulez majoratul şi să mi se strice toată mâncarea. Agitată cum sunt eu mai de fel, imi mai consum o jumate de ora din minutele mele preţioase de pe telefon , pentru a-mi anunţa invitaţii despre acest incident.Din fericire ,cineva, acolo de sus a aranjat totul bine astfel încât duminica mortul să-şi urmeze mai repede ultimul drum şi eu să petrec "pă sistem turbo". Party-ul ,în sine a fost unul nemaipomenit: am chiuit cu toţii până la 2 noaptea , de pândeau vecinii pe la ferestre, probabil tânjind şi ei la vreun grătar ori deranjaţi de Gutză. Cadourile au fost cât se poate de inspirate: am primit noul album U2 (!!!), un super rucsac cu MJ(!!!) , multe bijuterii care mai de care sofisticate(argint, aur , cristale Swarowsky etc. !!!!:> ), o carte cu dedicaţie din partea clasei( "Floare-de-zăpadă şi evantaiul secret" de Lisa See) şi buchete imense de trandafiri şi crini imperiali, de mi-au umplut dormitorul cu aroma lor îmbătătoare. Ca să fie petrecerea unică, am dat un minirecital la chitară , în cinstea părinţilor mei (pentru mine a fost un moment emoţionant,inedit , vocea mea niciodată nu sunase atât de bine, un sentiment nemaipomenit, deşi am mai urcat pe scenă de multe ori!). Bara de la halângă a fost senzaţia serii(toată lumea a incercat-o,s-a dansat la ea si striptease)!
P.S:La fel ca pe răposatul vecin, nu vom uita niciodată petrecerea asta!

Muse - Uprising

comentarii
De ceva vreme , melodia asta mi s-a blocat minte. Refrenul este partea mea favorita. Enjoy it!
Notă: cunosc Muse dinaintea mega-fenomenului Twilight!


MTV VoMA 2009

luni, 21 septembrie 2009 comentarii: 3
În weekendul ăsta am putut şi eu vedea cine naiba a mai câştigat un om de pe lună . Showul în general a fost ok, cu excepţia a 2 pseudovedete pline de fumuri: gayfishul de Kanye si Leidi Găgăuţa. Eu le sugerez să se ia de mână şi să părăsească această galaxie , căci lumea asta ar fi mult mai liniştită fără extravaganţele unei dive trashy şi un buric al pământului , cel mai mare artist în viaţă.
Mi-a plăcut însă de Madonna , al cărei discurs în cinstea Regelui pop a fost emoţionant pentru toată lumea . În sfârşit o văd şi eu într-o ţinută adecvată vârstei ei înaintate!
Această ediţie a fost şi una specială pentru că a fost închinată superstarului pop , care din păcate nu mai este printre noi. Prestaţia lui Janet a fost extraordinară!!! A pus suflet cu adevărat! Abia am aşteptat să văd trailerul documentarului This is it, ce va avea premieră în cinematografe toamna asta.
Cel mai mare entuziasm pe care l-am avut de-alungul acestei ediţii: Kanye a fost huiduit la fiecare pomenire a numelui!!! L-am huiduit şi eu împreună cu publicul :)). E un jegos care trebuia să stea în banca lui să o fi lăsat în pace pe Taylor Swift (nu sunt fană, deşi mi-a inspirat milă pentru acel moment penibil). Dacă eram în locul ei, numai să-mi fi apucat el microfonul să mi-l smulgă, că şi-l luam la şuturi în dos şi la vreo trei parale. Am eu ce am cu Kanye , dar nu îl halesc deloc pe microbul ăsta. Jos pălăria pentru artiştii care l-au criticat aspru şi nu au trecut cu vederea peste acest incident!
Cât despre Gaga, şi tatălui meu îi vine să vomite când aude de numele ei. Cea mai patetică artistă de la Madonna ( epoca Erotica) încoace! Când am văuzut momentul ei live cu sângele fals buind fără oprire din piept, mi-a întors stomacul pe dos. Mai ales pe la final parcă răgea o manelistă autohtonă. Şi-a schimbat vreo şase ţinute printre care la doua am râs cu lacrimi =)))Când şi-a prmit premiul pentru cel mai bun debutant al anului m-am mirat cum de naiba nu s-a impiedicat cu perdeaua aia roşie pe faţă. Atunci făcea cu adevărat show =))).Mai bine câştiga Tracy Gaga :))). Sau când era infofolită precum un eschimos , mi-aducea aminte de Kenny din South Park. Omg, they didn't kill Lady Gaga! You bastards!
Reprezentaţia lui Pink a la Cirque du Soleil a fost pe departe cea mai tare!!! M-a lăsat fără cuvinte!
Beyonce nu a făcut mare brânză pe scenă cu sincronul deosebit la Single Ladies , însă gestul de a o invita înapoi pe scenă pe Taylor pentru a-şi termina discursul brusc întrerupt, a demonstrat că este o veritabilă Lady.
Păcat că nu au mai invitat şi legende în ultimul timp (excepţia lui Joe Perry de la Aerosmith).
Eminem a fost super simpatic! Ar trebui să joace în comedii ! E foarte talentat tipul!!! M-am tăvălit pe jos de râs , când a început să plângă :))).
Russel Brand fost simpatic şi anul acesta, însă ar trebui să o lase mai moale cu intenţiile lui de a trece prin paturile vedetelor.
Sper că EMAul de la Berlin NU îi va avea cap de afiş Pe Kanye gayfish West şi Gâsca Găgăuţa!!!!!